Ecosisteme extreme - Peștera Movile. Discuție cu Cristian Lascu și Șerban Sârbu

Categoria: Conferinte si Dezbateri

Parteneri:

Unde: Zoom/Facebook (vezi harta)

Programari:

Galerie foto

Sâmbătă, 26 septembrie, de la ora 18:00, speologul Cristian Lascu (Institutul de Speologie „Emil Racoviță”) și biologul Șerban Sârbu (California State University) vor discuta despre formele de viață descoperite în Peștera Movile, foarte asemănătoare cu cele din ecosistemele de tip „Deep Sea Vents” sau cele pe care NASA bănuiește că le-ar putea găsi pe Marte.

Moderator: Corina Negrea. Evenimentul face parte din seria specială #HumanitasLIVE#online: 

Partener: Bucharest Science Festival

Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Librariei Humanitas.

Dr. Șerban Sârbu: „La scurtă vreme după ce Cristian Lascu a descoperit Peștera Movile, am început studiul biologiei acestei cavități subterane. Mai întâi am descoperit numeroase specii noi pentru știință: insecte, crustacei, păianjeni, etc. Până în prezent au fost descrise 35 de specii endemice din această peșteră. Prezența unei "flore microbiene" neobișnuit de bogate în apa ce conține hidrogen sulfurat și metan, cât și abundența și varietatea ieșite din comun a faunei din acest ecosistem subteran au dus la emiterea ipotezei conform căreia hrana este produsă in situ prin procesul de chemosinteză - în mod asemănător cu situația din ecosistemele de tip "Deep Sea Vents" descoperite în jurul izvoarelor termale bogate în hidrogen sulfurat de pe fundul oceanelor. În anii 90, analiza raportului de izotopi stabili mi-a permis să demonstrez că ecosistemul freatic din Dobrogea de Sud - pentru care peștera Movile reprezintă o fereastră de acces - este în totalitate bazat pe chemosinteză. Tot în anii 90 am descoperit un alt ecosistem subteran bazat în totalitate pe chemosinteză în peșterile de la Frasassi din Italia. Și acolo există specii noi și endemice de nevertebrate și comunități microbiene abundente. În ultimul deceniu, am descoperit un nou ecosistem subteran sulfidic în Peștera Melissotrypa din Grecia și colaborez la studiul unor peșteri similare din Iran și din Israel.

Ecosistemele subterane extreme sunt de mare interes pentru exo-biologi. Împreună cu colaboratorii noștri de la Jet Propulsion Lab al NASA vom testa în peșteri echipamentele analitice care vor fi folosite pe misiunile spațiale viitoare. Compoziția atmosferică din peșterile cu gaze vulcanice pe care le studiem este apropiată de atmosfera de pe Marte (96% CO2), unde apa lichidă a dispărut în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani și, de aceea, speranța de a găsi viață în medii lichide este extrem de mică. Dar, folosind ca model ecosisteme subterane alimentate cu energie de interfete redox gaz-gaz, am putea să ne imaginăm cum în jurul unor venturi care emit gaze vulcanice ar fi speranțe să găsim forme de viață de tip microbian sau cel putin bio-semnături ale unor forme de viață care au existat acolo în trecutul geologic al planetei.

Acum o sută de ani, în 1920, Emil Racoviță înființa la Cluj Institutul de Speologie. Cercetătorii institutului, în colaborare cu speologi amatori și cu cercetători din alte instituții, au descoperit, explorat și studiat numeroase peșteri, au adus contribuții importante în domenii ca geologia și hidrologia carstică, speogeneza, mineralogia subterană, înțelegerea ecologiei cavernicole, au descris numeroase specii noi și au evidențiat adaptările specifice ale faunei la condițiile din subteran, aducând astfel dovezi importante în sprijinul teoriei evoluției. Cu toții au fost obișnuiți să privească în jos, spre adâncurile Pământului spre care au coborât în avene, s-au strecurat prin galerii înguste și întortocheate, tot mai jos, tot mai adânc. În anii 70, la prima mea vizită a unei peșteri, nu mi-am imaginat că, la aniversarea unui centenar de la înființarea Institului de Speologie care poartă astăzi numele lui Emil Racoviță, vom discuta despre expediții speologice extraterestre viitoare, privind de data asta în sus, spre planetele vecine, spre exo-planete și asteroizi.”

Cristian Lascu este co-autor al albumului „Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță”.
Răsfoiește câteva pagini din album aici:
 https://bit.ly/Humanitas-Din-Antarctica-la-Scarisoara
Găsești albumul, în două prezentări, inclusiv în eleganta variantă cartonată, în librării și online, pe #LibHumanitas.
https://www.libhumanitas.ro/catalogsearch/result/?attr=0&q=din+antarctica+la+&order=news_from_date&dir=desc